- învenináre
- s. f., g.-d. art. înveninärii; pl. înveninäri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
înveninare — ÎNVENINÁRE, înveninări, s.f. Acţiunea de a (se) învenina şi rezultatul ei; otrăvire. – v. învenina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNVENINÁRE s. v. otrăvire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime învenináre s. f., g. d.… … Dicționar Român
otrăvire — OTRĂVÍRE, otrăviri, s.f. Acţiunea de a (se) otrăvi şi rezultatul ei; otrăvit1. – v. otrăvi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OTRĂVÍRE s. 1. înveninare. 2. intoxicare, intoxica ţie, otrăvit. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român